Cum să descifrezi o examinare a vederii

Sfaturi oftalmologice utile (1) – Cand sa facem consult oftalmologic? « Dr. Monica Pop

Astzi aproape nu exist om s nu sufere, ntr-o form sau alta, de o anomalie de refracie. Se ncearc chiar s se acrediteze ideea c, asemenea tulburri de vedere, care nu numai c sunt neplcute, dar adesea sunt chinuitoare i periculoase, nu au nici un fel de leac, dac ignorm acele crje" optice, cunoscute sub numele de ochelari.

Ni se spune c n condiiile actuale de via, practic, nu exist nici un fel de metode profilactice. Se cunoate bine faptul c trupul omenesc nu este nici pe departe un mecanism perfect.

Dar, poate c nicieri n-a greit 1 att de mult ca n alctuirea ochiului. Oftalmologii sunt unanimi n aprecierea c organul vederii la om n-a fost niciodat hrzit scopurilor pentru care el este folosit n zilele noastre. Evoluia ochiului s-a ncheiat cu mult nainte de apariia colilor, tipriturilor, luminii electrice i cinematografului. Pn la apariia lor, ochiul satisfcea la modul ideal trebuinele omului.

In acele timpuri ndeprtate, brbatul era vntor, pstor, fermier sau lupttor. Ni se spune c avea nevoie mai ales s vad la distan.

Dar se uit c femeia din societatea primitiv era croitoreas, filatoare, broda i, n general, era meter la toate lucrurile de finee i de art. Atunci cnd omul a nvat s-i transmit gndurile prin intermediul scrisului i a publicaiilor tiprite, ochiul a avut de fcut fa unor noi cerine. Iniial, era vorba de un numr redus de oameni, dar cercul lor s-a tot lrgit, pn cnd n majoritatea rilor dezvoltate, cea mai mare parte a 2 populaiei a fost afectat de influena acestor noi cerine.

Cu cteva sute de ani n urm, nici mcar regii nu erau pui s nvee s scrie i s ce sunt deficiențele vizuale. Astzi i obligm pe toi s fac coal, indiferent dac vor sau nu. Chiar i copiii cei mai mici sunt dai la grdini.

cum să treci viziunea pe una ciulin pentru vedere

Descoperirea modului de obinere a hrtiei din miopie afine, iar apoi apariia ziarelor, cu nesfritele lor coloane prost tiprite, au fcut ca ele s devin o component a vieii noastre. De foarte puin vreme opaiul a fost nlocuit cu diverse tipuri de lumin artificial, care ne ndeamn s ne prelungim programul i distraciile cu multe cum să descifrezi o examinare a vederii, timp n care omul primitiv se odihnea.

Ar fi fost oare nelept s se atepte ca natura s in seama de toate aceste condiii i s creeze un organ s fac fa unor cerine suplimentare? Exist un numr mare de fapte care, se pare, confirm aceast concluzie. Odat cu vrsta acest raport crete ntr-o asemenea msur, 3 nct spre patruzeci de ani aproape este imposibil s gseti un om fr deficiene de vedere.

Numeroase statistici confirm acest lucru. De mai bine de o sut de ani, medicii caut o metod de oprire a aciunii distructive a civilizaiei asupra ochiului la om. Unii specialiti sunt adepii unui punct de vedere optimist n problem, dar concluziile lor nu s-au confirmat niciodat n fapt.

Ochelari și test de ochi

De la metoda de tratament cu lentile, larg folosit, ce compenseaz anomalia de refracie a ochiului, s-a cerut ntotdeauna prea puin. S-a presupus, de asemenea, c uneori, ele mpiedic avansarea acestor deficiene, dar orice oftalmolog tie astzi c eficiena lor, dac exist ca atare, este foarte limitat. Pn npuinii oftalmologi existeni nelegeau c n caz de miopie, ochelarii i toate metodele obinuite ce le aveau la dispoziie erau ceva infim sau inutil n prevenirea agravrii acestor anomalii de refracie, ct i n apariia unor complicaii foarte serioase ce puteau adesea s o nsoeasc.

șofer pentru viziune este posibilă vindecarea vederii congenitale slabe

Am studiat refracia la ochiul omenesc mai bine de treizeci de ani. Cercetrile mele confirm ntrutotul concluziile referitoare la inutilitatea tuturor metodelor elaborate anterior n profilaxia i tratamentul anomaliilor de refracie.

Cu mult timp nainte m ndoiam simțul vederii uman c aceast problem s-ar putea rezolva prin vreo metod. Fiecare oftalmolog cunoate din propria-i experien c 4 teoria caracterului incurabil al anomaliilor de refracie nu corespunde realitii. Adesea asemenea dereglri de vedere se vindec spontan sau i modific forma.

Mult vreme astfel de fapte ce strneau nelinite erau ori ignorate, ori li se ddeau explicaii superficiale. Spre satisfacia ochelari oftalmici ce consider necesar s susin cu orice pre vechile teorii, rolul ce se atribuie cristalinului 7 n procesele de acomodare reprezint, n majoritatea cazurilor, doar o explicaie plauzibil.

Conform acestei teorii, pe care muli au nvat-o nc de pe bncile colii, ochiul focalizeaz la diferite distane prin schimbarea curburii cristalinului.

acuitatea și profunzimea vederii dezvoltare și viziune

Toate razele de lumin care se ntlnesc ntr-un punct convergente i pornesc de la obiecte apropiate, ca i razele paralele care pornesc de la obiecte ndeprtate, au focalizarea, n caz de hipermetropie, n spatele retinei ochiului, n loc ca focalizarea s se fac chiar pe retin.

Globul ocular este prea alungit pe axul su longitudinal. Se presupune c ambele stri trebuie s fie permanente: una congenital, iar cealalt dobndit. Prin urmare, n caz de dispariie sau de reducere a hipermetropiei, suntem asigurai c ochiul, n procesul vederii, att la distan, ct i la apropiere i-a mrit curbura cristalinului ntr-o asemenea msur, nct compenseaz total sau parial aplatizarea globului ocular.

La miopie, ei afirm c ochiul face eforturi disperate s dea o stare convex cristalinului sau ncearc s fac mai puternic aceast stare. Reproducnd cele spuse de ei, aa-numitul muchi ciliar", 8 chemat s dirijeze forma cristalinului, are capacitatea de a atinge o stare mai mult sau mai puin ndelungat de contracie, meninnd n acest fel cristalinul mai mult timp n starea de convexitate.

Dup aceast teorie, o asemenea stare apare numai la vederea de aproape. Aceste reprezentri curioase pot aprea nefireti pentru un neavizat.

Dar dorina de a le ignora atunci cnd este vorba despre alctuirea organului vederii trebuie s fie att de nrdcinat, nct la alegerea lentilelor de ochelari, se pun, de obicei, picturi de atropin, pe care le cunoate oricine a fost la oculist. Aceste picturi se pun pentru a paraliza muchiul cum să descifrezi o examinare a vederii i, prentmpinnd orice fel de cum să descifrezi o examinare a vederii 6 ale curburii cristalinului, s se poat evidenia miopia ascuns" sau s se scape de o fals miopie".

Credem ns c prin starea cristalinului pot fi explicate numai modificri nensemnate n primii ani de via. Pentru modificri mai semnificative n anomalia refraciilor sau cele ntlnite dup mplinirea vrstei de 45 de ani, cnd se consider c, mai mult sau mai puin, cristalinul i-a pierdut din elasticitate, explicaii verosimile nu au fost gsite. Dispariia astigmatismului pe parcurs sau schimbarea caracterului acestuia reprezint o problem care nu face dect s deruteze.

Starea de sntate a ochilor este legat, n marea majoritate a cazurilor, de modificarea nesimetric a corneei, ceea ce conduce la incapacitatea de a concentra n centru razele ce pornesc de la fiecare punct n parte. Se consider c ochiul are numai o capacitate limitat de depire a acestei stri. Dar indiferent de acesta presupunere, astigmatismul apare i dispare tot att de uor ca i alte anomalii de refracie.

Este bine tiut c astigmatismul poate fi comandat la dorin. Unii oameni pot atinge un astigmatism de pn la trei dioptrii. Eu nsumi pot realiza un astigmatism de 1,5 dioptrii. Pe parcursul crii, vom prezenta lungimile n cm, pentru favorizarea nelegerii cititorului romn n. Nam putut nici s ignor, dar nici s m mulumesc cu explicaiile ortodoxe", chiar i n acele cazuri cnd asemenea cazuri existau.

Mi s-a prut c, dac o anumit afirmaie este adevrat, atunci ea trebuie s rmn ntotdeauna aa.

58654356657cahier Practical Refraction

Aici nu pot fi nici un fel de excepii. Dac anomaliile de refracie sunt incurabile, atunci ele n-ar trebui s dispar spontan sau s-i modifice forma. Cu timpul, am descoperit c asemenea astigmatismului, miopia i hipermetropia pot fi reproduse dup dorin; c miopia nu este legat de folosirea ochilor la mic distan, aa cum am crezut mult vreme, ci de efortul de a vedea obiectele ndeprtate; c nici o anomalie de refracie nu reprezint o stare permanent; c anomalii minore de refracie pot fi nlturate, iar cele mai serioase pot fi ameliorate.

Cu ct am strns mai multe date, cu att mi-a fost mai greu s le pun de acord cu concepiile general recunoscute. In final, am ntreprins o serie de experiene pe ochi la om i la animale. Rezultatele acestor cum să descifrezi o examinare a vederii m-au convins att pe mine, ct i pe alii, c cristalinul nu este un factor de acomodare, iar reglarea necesar pentru vederea la diferite distane se realizeaz la ochi exact n acelai mod ca ntr-un aparat de fotografiat, adic prin modificarea lungimii organului vederii.

Aceast modificare are loc sub influena muchilor care se afl n afara globului ocular. Din 10 Fcnd asemenea declaraii, neleg bine c pledez pentru o soart mai bun a omenirii, cum să descifrezi o examinare a vederii, pentru nvarea tiinei oftalmologice.

La aceste concluzii m-au condus faptele, dar att de ncet, nct m mir i eu astzi de propria-mi ezitare, nc de mult a fi putut trata o miopie avansat, dar am dorit s fiu conservator i am delimitat miopia funcional, pe care puteam s o vindec sau s o ameliorez, de miopia organic, pe care, avnd n vedere tradiia ortodox", am considerat-o un timp nevindecabil.

Bates consider c prespiopia apare din cauza strii de ncordare a muchilor drepi ai ochilor vezi desenulceea ce conduce la aplatizarea globului ocular n axul fa - spate i incapacitatea de a focaliza razele de lumin reflectate de obiecte apropiate chiar direct pe retin.

Dup teoria lui, astigmatismul const n starea de contractare neuniform a muchilor ochiului, ceea ce conduce la curbarea corneei i la rsfrngerea inegal a razelor luminoase n diferite meridiane ale ochiului.

Bates consider c prima cauz a tuturor acestor stri este ncordarea psihic, de aceea n sistemul lui sunt multe exerciii mai mult de natur psihic, dect de natur fizic.

refacerea vederii după un corp străin tratamentul vederii pe plus unu

O bun parte este pentru ndeprtarea ncordrii psihice. Aceast cauz general n toate strile menionate, ca i medicamentul" unic - destinderea - contra tuturor acestor stri, conduce la ideea c tratamentul lor se bazeaz pe principii identice i folosete metode asemntoare.

Cum să descifrezi o examinare a vederii este intrumentul care diagnosticheaz refracia ochiului. Cu ajutorul lui, n pupil se trimite un flux luminos, reflectat ntr-o oglind. Sursa de lumin se poate afla n afara instrumentului - deasupra sau n spatele pacientului - fie chiar n instrument.

Privind prin fant din oglind, medicul vede o parte, mai mic sau mai mare, din pupil, puternic luminat. La ochiul normal va avea o culoare roiaticglbuie dup culoarea retinei. Dac ochiul a focalizat inexact n punctul de unde se face examenul, atunci medicul va remarca o umbr de culoare nchis n extremitatea 10 pupilei.

Modul n care apare acesta umbr atunci cnd oglinda se deplaseaz n diferite direcii este cel ce indic starea ochiului n punct de vedere al refraciei. Dac instrumentul va fi folosit la distana de 1,83 m iar umbra din pupil se mic n sens invers micrii oglinzii, ochiul este miop. Dac umbra se mic n aceeai direcie cu oglinda, ochiul este fie hipermetropie, fie normal. Pentru a stabili gradul de deviere de la normal a refraciei, spre a deosebi un ochi hipermetrop de unul normal, sau pentru a distinge diferite tipuri de astigmatism, de regul, ste necesar s se fac probe cu o lentil pus n faa pacientului.

El poate fi utilizat ceva mai bine la lumin obscur, dect la lumin puternic, dar, n principiu, poate fi folosit indiferent de luminozitate, chiar i la razele 11 puternice ale soarelui care bat direct n cum să descifrezi o examinare a vederii. Retinoscopul poate fi folosit, de asemenea, i n multe alte condiii nefavorabile.

Stabilirea refraciei cu ajutorul tabelului de control al lui Snellen i al lentilelor de control ia suficient timp de la cteva minute pn la cteva ore. Cu ajutorul retinoscopului ns refracia poate fi stabilit n fraciuni de secund. Prin metodele anterioare ar fi fost imposibil primirea unei informaii cum să descifrezi o examinare a vederii la refracie, spre exemplu, refracia la un juctor de bass-ball n momentul n care se ntoarce la mingie, o lovete i n momentul imediat urmtor, cu ajutorul retinoscopului se poate stabili, relativ uor, dac juctorul are sau nu o vedere normal sau poate, este fie miop, fie hipertrop sau astigmat n momentul n care el a fcut micrile menionate anterior.

Dac ns, n acest caz se observ anumite anomalii de refracie, se poate stabili cu destul precizie ct sunt de serioase, n raport de viteza de deplasare a umbrei. Cnd se folosesc tabelele de control i lentilele de prob, hotrrea medicului este luat pe baza afirmaiilor fcute de pacient n legtur cu cum să descifrezi o examinare a vederii sa. Normele modere de acuitate a vederii au fost propuse de el, iar optotipurile lui au devenit prototipul celor folosite n zilele noastre.

Tabelul de control reprezint tabelul cu ajutorul cruia se verific acuitatea vederii la om. Optotipurile sunt senine speciale utilizate la tabelele pentru verificarea vederii. Pot fi alese ca 12 optotipuri, litere, cifre, dungi, desene etc. Mai mult dect att!

Corectarea Vederii Fara Ochelari

Acuitatea vederii nu este un argument solid al strii de refracie. Un pacient cu o miopie de dou dioptrii poate vedea de dou ori mai mult dect altul, cu aceeai anomalie de refracie. Verificarea cu ajutorul tabelului de control este, pe drept cuvnt, absolut subiectiv, n timp ce concluziile pe baz de retinoscopie sunt total obiective i nu depind n nici un fel de ceea ce declar pacientul. Prin urmare, stabilirea refraciei cu ajutorul tabelului de control sau al lentilelor de prob necesit cheltuirea unui anumit timp i ea poate fi fcut numai n anumite condiii favorabile, iar rezultatele nu sunt ntotdeauna cele mai exacte.

Rezultatele unei retinoscopii corecte depind ntotdeauna de starea de refracie a ochiului. O retinoscopie este fcut corect atunci cnd retinoscopul nu se apropie de ochi mai mult de cm. Cnd este vorba despre animale, atunci se impune folosirea retinoscopului la distane mult mai mari. De mai bine de 30 de ani folosesc retinoscopul pentru studierea refraciei ochiului.

Cu ajutorul Iui am consultat zeci de mii de elevi, sute de mii de sugari i animale, inclusiv pisici, cini, iepuri, vaci, psri, cai, broate 13 estoase, reptile i peti. Retinoscopul a fost folosit atunci cnd cei investigai se gseau n stare de repaus sau n micare i atunci cnd eu m aflam n micaren momentul trezirii din somn sau al aipirii. Investigaiile s-au fcut chiar i atunci cnd subiecii s-au aflat sub influena cloroformului sau eterului.

Probleme de vedere în neurologie. Vedere neclară - semne și simptome

Am folosit retinoscopul ziua, ca i noaptea, n momente n care subiecii erau linitii sau nelinitii; atunci cnd ncercau s priveasc la ceva sau atunci cnd nu fceau un asemenea efort; atunci cnd mineau sau spuneau adevrul; atunci cnd pleoapele se nchideau frecvent, acoperind o parte din pupil; cnd pupila era mrit i atunci 14 cnd aceasta atingea mrimea unui ac de gmlie; cnd ochiul se mica dintr-o parte n alta, de jos n sus sau n alte direcii, n acest fel, am reuit s descopr o mulime de elemente pn atunci necunoscute mie, care nu se puteau ncadra n concepiile general recunoscute din acest domeniu de cercetare.

Aceasta m-a determinat s fac seria de experiene despre care am amintit mai nainte. Rezultatele obinute corespundeau ntrutotul datelor cercetrilor ntreprinse de mine anterior, ceea ce nu lsa loc la o alt cum să descifrezi o examinare a vederii dect aceea de a contesta ntregul miez al teoriei despre acomodare i anomalii de refracie.

Acest lucru se confirm prin numeroase 14 cercetrii fcute pe ochii unor aduli i copii, cu vederea normal sau cu anomalii de refracie, cu ambliopie nrutirea vederii din motive ce nu pot fi determinateprecum i cercetri fcute pe ochii unor aduli cu cristalinul extirpat n urma cataractei.

Am artat deja c picturile de atropin puse n ochi au drept scop nlturarea acomodrii prin paralizarea muchilor rspunztori de modificarea formei cristalinului. De iceea atropin se folosete zilnic n alegerea ochelarilor, n. Undeva n nou din zece cazuri, starea obinut prin folosirea icturilor de atropin n ochi corespunde teoriei care justific itilizarea ei. Dar n acest al zecelea caz starea obinut n urma itropizrii nu corespunde bazei sale teoretice.

Orice oftalmolog :unoate, din propria-i experien, c exist asemenea cazuri. La persoanele trecute de 70 de ani, nd cristalinul se pare c ar trebui s fie dur ca piatra ca i 1 cazurile cu stadii incipiente de cataract, cnd cristalinul ste tot att de duratropin poate provoca att viziune fulgerătoare în ochi, ct i hipermetropie.

La pacienii cum să descifrezi o examinare a vederii ochi normali, dup folosirea 6 Dm mai jos exemple multiple din istoricul unor astfel de cazuri. Un bieel de ase ani, cu hipermetropie la ambii ochi, avea la ochiul stng cel mai bun trei dioptrii. Cu o lentil convex de 4,5 dioptrii, pacientul i-a redobndit vederea normal la distan, iar prin adugarea unei lentile convexe de 4 dioptrii, el a putut citi corpul de liter diamant de la 25 cm. Atropin a fost folosit timp de un an, pupila a fost dilatat mereu la maxim.

De obicei, n asemenea cazuri, vederea se mbuntete ntr-o oarecare msur odat cu vederea la cellalt ochi, dar n cazul de fa nu s-a ntmplat aa ceva. Punct - unitatea de msur a lungimii ce corespunde n sistemul anglo-american cu 0, mm n. Pentru ochiul stng cititul fr ochelari era imposibil, pentru c gradul de hipermetropie nu s-a modificat. Aflat nc sub influena atropinei, cu pupila dilatat la maxim, s-a trecut la tratamentul separat al ochilor.

Literalmente dup jumtate de or, vederea a devenit normal att de aproape, ct i de la distan. Corpul de liter diamant a fost citit fr ochelari de la 15 cm.

  1. Беккера охватила паника.
  2. Все застыли в ужасе.
  3. К началу 1990-х годов некогда тщательно охраняемый правительством Интернет превратился в перенаселенное пространство, заполненное общедоступными почтовыми серверами и порнографическими сайтами.
  4. Hipermetropie cum se restabilește forumul viziunii
  5. Corectarea Vederii Fara Ochelari | PDF

Conform teoriilor general recunoscute, muchiul ciliar de la acest ochi trebuia s fie n acest timp nu numai total paralizat, dar s se afle n acesta stare de paralizie total timp de un an de zile. Cu toate acestea, ochiul nu numai c a depit cele 4,5 dioptrii ale hipermetropiei, dar a exercițiu de relaxare a ochilor dacă miopie adugat 6 dioptrii de acomodare, acumulnd n total 10,5 dioptrii.

Nu ne rmne dect s-i ntrebm pe cei ce susin teoriile general recunoscute, cum pot fi explicate cele mai sus relatate. Cu ochiul mai bun, sub influena atropinei i pupila dilatat la maxim, ambii ochi au fost tratai timp de un an. Spre finele acestui termen cnd ochiul drept se afla nc sub influena atropinei ambii ochi puteau citii corpul de liter de la 15 cm, iar ochiul drept fcea acest lucru mai bine dect cel stng.

Pentru a elimina orice posibilitate de hipermetropie ascuns la ochiul stng, care iniial avusese 6 dioptrii, s-a trecut la folosirea atropinei i la acest ochi, sistndu-se la cellalt ochi. Antrenamentul ochilor s-a fcut ca i pn atunci. Sub influena medicamentelor a avut loc o revenire nesemnificativ la hipermetropie, dar vederea a devenit aproape normal i, dei timp de mai bine de un an, atropin s-a folosit zilnic, mrind la maxim pupila, corpul de miopia de generații diamant a putut fi citit de la distana de 1,83 m fr ochelari, pe toat cum să descifrezi o examinare a vederii perioad, mi este greu s neleg cum muchiul ciliar al acestei micue 18 paciente putea realiza acomodarea fiind sub influena atropinei timp de un an, ba mai mult, la fiecare ochi n parte.

Aa dup cum am mai spus, conform teorie general recunoscute, atropin paralizeaz muchiul ciliar, mpiedicnd n acest fel modificarea curburii cristalinului, ca i realizarea acomodrii.

ce inseamna 0 acuitate vizuala vederea scade din amigdalita cronică

Prin urmare, atunci cnd dup folosirea 18 ndelungat a atropinei are loc un proces de acomodare, e limpede c acesta devine posibil graie unui alt factor sau factori,dac nu cristalinului i muchiului ciliar. Dovezile pe care cazurile mai sus prezentate le-au furnizat mpotriva teoriilor general recunoscute sunt indubitabile.

Prin aceste teorii nu se explic i alte fenomene descrise n acest capitol. Toate aceste fapte corespund ns n totalitate rezultatelor experienelor fcute de mine pe muchii ochilor la animale i cercetrilor asupra comportamentului imaginilor reflectate de diferite pri ale globului ocular.

  • Sfaturi oftalmologice utile (1) – Cand sa facem consult oftalmologic? « Dr. Monica Pop
  • Cum puteți recunoaște simptome ale bolilor neurologice: Bolile neurologice.
  • Pentru a evalua performana vizual a unui pacient la vederea de aproape, sunt posibile 2 metode : fie msurarea acuitii vizuale cu ajutorul unei scale de acuitate de dimensiune redusfie msurarea capacitii de lectur pe texte de diferite dimensiuni.

Se tie foarte bine c dup extirparea cristalinului din cauza cataractei, ochiul este capabil adesea s se acomodeze exact la fel ca pn la operaie. Pacienii citeau cu ochelari nu numai corpul de liter diamant de la distana de 3,15 m, i chiar mai puin cel mai greu se citete de la distane foarte micidar un pacient a putut face acest lucru chiar i fr ochelari.

Asevedeași