Agata nordică pentru vedere

Legenda straturilor pentru turnul de nordest S. Cetatea Saschiz, vedere generală dinspre localitate. Turnul de poartă, vedere din interiorul cetăţii, dinspre vest. Turnul şcolii, vedere din exteriorul incintei [link] Pl.

Intrarea în cetate pe sub ruina Turnului de pază. Intrarea în cetate pe sub turnul de poartă.

Uniunea Europeană

Zidul de incintă, detaliu de parament din interiorul incintei, latura de sud, între turnul de poartă şi turnul muniţiei [link] Pl. Turnul şcolii, vedere din exterior. Turnul muniţiei, vedere din interiorul incintei.

Imbunatatirea Vederii Fara Ochelari De Vedere

Turnul de poartă, vedere din interiorul incintei [link] Pl. Turnul voievodal, vedere din exterior. Piatra viziune turmerică inscripţie încastrată în zidăria turnului voievodal. Detaliu de parament din interiorul turnului preotului. Turnul şcolii văzut din interiorul incintei.

Detaliu de parament, ruina laturii nordice a zwingerului [link] Pl. Detaliu din harta Honterus, Propunerea de izometrie a cetăţii Saschiz realizată de arhitectul Karl Leonhardt 1, 2 : după H.

Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen,p. Planul general al cetăţii Saschiz, proiectul de săpătură cu marcarea secţiunilor din anii — [link] Pl. Turnul de nord-est, planul general de săpătură şi marcarea fundaţiilor.

Secţiunea 4, profil sud [link] Pl. Secţiunile 1, 4 şi 5 — profile desenate [link] Pl. Secţiunile 2 şi 2A — profile desenate [link] Pl. Secţiunile 5 şi 6 — profile desenate [link] Pl. Secţiunea 53 — profile desenate [link] Pl. Secţiunea 17 — plan şi profil [link] Pl. Secţiunile 12, 14, 17 şi 67 — vederea se deteriorează din desenate [link] Pl. Secţiunea 12 — profilul de est [link] Pl. Secţiunea 24 — profile desenate [link] Pl.

Secţiunile 25 şi 26 — agata nordică pentru vedere desenate [link] Pl. Secţiunea 28 — plan şi profil de est [link] Pl. Secţiunile 27 şi 28— profile desenate [link] Pl. Secţiunile 33 şi 67 — profile desenate [link] Pl. Secţiunile 33 şi 61 — profile desenate [link] Pl. Secţiunile 41 şi agata nordică pentru vedere — profilul nordic [link] Pl. Fragmente ceramice, secolul XV [link] Pl.

The artifacts unearthed by the excavations consist mainly of pottery shards. Several of these can be dated in the 13th— 15th centuries, but the significant majority of the pottery is placed during the 15th— 17th centuries. Ea s-a dezvoltat pe unul dintre cele mai circulate drumuri încă din antichitate, astăzi şoseaua europeană Video patologie În această zonă favorabilă vieţuirii, pe o vatră locuită aproape fără întrerupere de-a lungul veacurilor1, în Evul Mediu a fost întemeiată localitatea de astăzi.

În mod tradiţional se consideră că această întemeiere se datorează secuilor, o populaţie războinică aşezată de Regatul maghiar la graniţele sale temporare, pe măsura extinderii spre linia Carpaţilor în cursul secolului al XI-lea. În contextul general al colonizării sudului Transilvaniei de către regalitatea maghiară, o comunitate de hospites a fost aşezată la Saschiz în ultima parte a secolului al XII-lea sau la începutul 1 secolului al XIII-lea.

Istoricii iau în calcul o posibilă convieţuire a celor două populaţii pe parcursul câtorva decenii, până după mijlocul secolului al XIII-lea, când ultimul grup de secui a plecat spre scaunul Arieş. Amprenta acestei locuiri mixte nu se regăseşte însă în structura localităţii care păstrează un caracter specific săsesc. În stadiul actual al cercetărilor, pentru a ţine cont de ipotezele de lucru agata nordică pentru vedere atât de istorici, cât şi de arheologi, este de luat în considerare posibilitatea existenţei a două nuclee de locuire, cel secuiesc fiind absorbit în timp.

Coloniştii au construit o primă biserică parohială în stil romanic, foarte probabil o bazilică, din care se mai păstrează elemente de pietrărie profilată şi ruinele unui osuar de formă circulară, despre descărcați exerciții pentru îmbunătățirea vederii nu ştim dacă a fost o clădire de sine stătătoare sau o criptă subterană.

Aceste construcţii au fost probabil edificate în jurul anului şi au parcurs o etapă de renovare în stil gotic agata nordică pentru vedere jurul anului În apare pentru prima dată în documente ca şi centru de capitlu, iar în aici se afla sediul scaunului Sighişoarei, agata nordică pentru vedere ulterior, spre mijlocul secolului, la Sighişoara.

De-a lungul secolelor, localitatea şi-a menţinut importanţa economică, fiind deseori la concurenţă cu Sighişoara. A avut o şcoală încă din secolul al XV-lea, un spital din secolul al XVI-lea, pe lângă biserica parohială au fost construite mai multe capele, meşteşugurile erau coordonate de bresle despre activitatea cărora avem deseori detalii.

Este o construcţie impunătoare, realizată în stil Cetatea Saschiz. Note istorice şi arheologice gotic târziu, 7 concepută din start nu numai pentru serviciul religios, dar şi ca o fortificaţie care agata agata nordică pentru vedere pentru vedere oferi locuitorilor un adăpost rapid în caz de pericol.

În tipologia bisericilor fortificate din Transilvania, biserica din Saschiz este considerată cap de serie pentru edificiile care pot face faţă independent unui atac, cunoscute sub denumirea de biserici-reduit.

Literatura de specialitate indică deseori ca termen post quem pentru iniţierea şantierului anuldar abia din deţinem o informaţie concretă, conform căreia ansamblul se afla, la acea dată, agata nordică pentru vedere construcţie.

Statuia Doamnei Stanca bust a fost realizată în anul de către sculptorul Spiridon Georgescu și este așezată în fața cetății.

În mod tradiţional se consideră că pentru realizarea cetăţii s-au asociat şapte sate, dimensiunile ei depăşind posibilităţile materiale ale unei singure comunităţi. Cetatea din Saschiz este deseori menţionată în lucrările de istorie şi istoria artei referitoare la Transilvania, dar nici unul dintre autori nu s-a ocupat în mod deosebit cu descrierea şi cercetarea ruinelor.

Scurtă descriere a ansamblului Cetatea medievală a fost construită pe un versant stâncos aflat în imediata apropiere a localităţii, în partea de nord-vest a acesteia, pe dealul care ulterior a fost numit Dealul Cetăţii Burgberg.

Locul se bucură de o poziţie agata nordică pentru vedere privilegiată, dominând împrejurimile şi asigurând o vizibilitate perfectă asupra principalelor căi de acces şi totodată spre văile laterale. Pe trei laturi este delimitat de pante extrem de abrupte, singurul acces posibil fiind dinspre localitate, uşor controlabil şi conferind astfel celor din interior un grad ridicat de siguranţă. Tipologic, ansamblul face parte din categoria cetăţilor de refugiu prin care comunităţile şi-au creat un adăpost sigur, relativ apropiat şi uşor de apărat în cazul unui pericol direct.

În general comunităţile săseşti au rezolvat această necesitate prin construirea unor incinte fortificate în jurul bisericilor parohiale. Situaţiile în care a fost construită 2 o fortificaţie separată sunt izolate, cazul cel mai asemănător fiind foarte probabil cel de la Slimnic. Cetatea de la Saschiz are o formă poligonală neregulată, impusă de configuraţia terenului, un platou cu dimensiunile de 90 m pe axa lungă, respectiv 52 m lăţime. Agata nordică pentru vedere platou a fost înconjurat cu un zid de incintă prevăzut iniţial cu trei turnuri: turnul de poartă, turnul şcolii pe latura de sud şi foarte probabil turnul voievodal pe latura de nord.

Ulterior, extremităţile de nord-est şi sud-est au fost consolidate prin construirea altor două turnuri, cunoscute sub denumirea de turnul preotului, respectiv turnul muniţiei.

De asemenea, zona intrării a fost reorganizată prin crearea unui mic zwinger, delimitat spre sud de un al şaselea turn, cel de pază.

Într-o a treia etapă cetatea a fost extinsă spre est printr-o incintă secundară Pl. Cetatea a fost construită din bolovani de piatră de diferite dimensiuni şi fragmente de cărămidă folosite mai ales pentru egalizare, liantul fiind un mortar friabil, din nisip cu mici bulgări de var.

Zidurile au înălţimi de până la 10 m şi grosimi ce pot ajunge la bază până la 2 m. Zidul de incintă a fost prevăzut cu guri de tragere şi cu un drum de strajă suspendat pe console din lemn, care asigura totodată legătura dintre turnuri. De asemenea, pe laturile de nord şi parţial pe cea de sud au existat şi alte clădiri, agata nordică pentru vedere un fel de cămări în care se puteau adăposti locuitorii în caz de pericol, dacă erau siliţi să rămână în cetate o perioadă mai lungă.

Urmele acestor încăperi sunt parţial vizibile, iar unele detalii au fost evidenţiate prin cercetările arheologice. În partea mediană a incintei se păstrează ruinele unei construcţii dreptunghiulare formată din două încăperi, cu axul pe direcţia est-vest, considerată a fi fost capela cetăţii.

În partea vestică a incintei sunt vizibile şi urmele unei fântâni săpată în masivul stâncos până aproape de baza acestuia, care asigura necesarul de apă asediaţilor, cu o adâncime estimată de 80 m. Starea actuală. În prima parte a secolului XX cetatea se păstra în stare bună, fiind încă folosită de comunitate cu ocazia unor evenimente locale. Odată cu plecarea în masă a saşilor a fost abandonată şi s-a degradat în mod constant în ultimele decenii, astfel agata nordică pentru vedere la data realizării cercetărilor ce fac obiectul acestui studiu se afla într-o stare de ruină avansată.

Toate acoperişurile erau prăbuşite, turnurile erau parţial îngropate în moloz, pe creasta zidurilor crescuse vegetaţie, iar turnul de poartă era încoronat cu un arbust. Turnurile păstrau integral elevaţia, cu excepţia celui de pază din care rămăsese un singur perete, ruinele celorlalţi fiind abia vizibile printre Daniela Marcu Istrate, Ioan Fedor Pascu buruieni.

Incinta a doua era dispărută complet, câteva urme de ziduri amintind de clădirea mai mare ce se afla pe latura de sud a acesteia, numită casa pazei. De asemenea, aşa numita capelă din mijlocul incintei principale era într-o stare de ruină pe cale de dispariţie. Întreaga curte era înecată în vegetaţie, numeroşi copaci şi arbuşti făcând zona impracticabilă şi componentele cetăţii inaccesibile.

Campania din anul a debutat de altfel cu defrişarea incintei principale.

Cercetările arheologice Începând din anulau fost iniţiate proiecte de restaurare pentru unele componente ale cetăţii, sub coordonarea arh. Gabriel Lambescu.

În acest context a fost posibilă şi realizarea unei cercetări arheologice parţiale.

1. Uniunea Europeană - Wikipedia
2. Probleme de vedere in sarcina
3. Refacerea vederii cu minusuri
4. Clopoţel câine JANUEL - vreaupliant.ro

Îninvestigaţiile s-au concentrat pe turnul preotului, plasat în disprețul față de oameni de nord-est al incintei şi aflat, în momentul respectiv, în cel mai mare pericol de prăbuşire Pl. În cea de-a doua campanie au fost cercetate acele componente aflate în relaţie agata nordică pentru vedere cu întocmirea unei expertize, respectiv 13 suprafeţe a căror amplasare a fost stabilită împreună cu proiectantul general.

După cum se poate observa pe planul general Pl. Principalele obiective urmărite au fost stabilirea caracteristicilor tehnice ale monumentului talpa fundaţiilor, structura zidăriilor, etape de construcţieidentificarea unei matrice stratigrafice pe baza căreia să putem descrie evoluţia nivelului de călcare şi descărcarea terenului de sarcină istorică.

Configuraţia naturală a zonei este un lut galben ce alternează cu lentile agata nordică pentru vedere balast şi nisip, pe un miez stâncos deseori vizibil la suprafaţă. Depunerile specifice acestei perioade sunt straturile 1, 2 etc. Şantierul medieval a debutat prin nivelarea terenului în pantă, deranjând astfel complexele preistorice şi deplasând materialul arheologic spre marginile platoului, în special spre sud şi vest, acolo unde acesta a fost descoperit din abundenţă.

Materialul de construcţie pare să fi provenit, cel puţin parţial, din apropiere: nisipul necesar amestecului de mortar a fost luat chiar din zona centrală, constructorii urmărind filoanele de balast fin şi nisip, fapt ce a dat terenului un aspect vălurit. Configuraţia astfel rezultată nu a fost de natură să deranjeze, având în vedere caracterul sezonier al fortificaţiei.

Cele mai vechi monede datează de la începutul secolului al XV-lea şi au fost descoperite într-un strat de pământ negru cu pigment de cărbune, mortar şi rare fragmente ceramice, în colţul de nord-est al incintei.

În stadiul actual al cercetărilor agata nordică pentru vedere că acestea pot fi puse în relaţie cu operaţiunile pregătitoare pentru deschiderea şantierului medieval. Zidul de incintă. Incinta principală a cetăţii Saschiz a fost construită din piatră de râu, rar observându-se fragmente de cărămidă, folosită mai ales la muchii sau pentru anumite egalizări şi reparaţii.

Partea superioară a zidurilor, elevaţia, păstrează un parament îngrijit, deşi nu a fost construită în asize, pietrele fiind în general neregulate. Zidul are la nivelul fundaţiei o grosime de 1,70— 2 m, dar se subţiază pe verticală printr-o retragere importantă la nivelul drumului de strajă. La limita superioară incinta păstrează o grosime medie de 1 m. În elevaţia zidului de incintă, se observă unele inegalităţi în apropierea turnului de poartărosturi sau muchiile zidite ale unor mici retrageri agata nordică pentru vedere special între turnurile voievodal şi muniţiei.

Pe ansamblu, zidăria este uniformă şi nu suntem în situaţia de a vedea în aceste nereguli etape diferite de construcţie sau reparaţii majore, ci mai degrabă scurte întreruperi ale şantierului sau consecinţe ale adaptării la un teren foarte inegal. Desigur, nu excludem eventuale reparaţii majore, dar urmele acestora nu sunt evidente. Cetatea Saschiz.

Note istorice agata nordică pentru vedere arheologice În general, compoziţia peretelui urmează linia pantei, care în mod evident nu a suferit transformări importante din perioada construcţiei până în prezent. Acest lucru este vizibil mai agata nordică pentru vedere între turnurile voievodal şi muniţiei, unde atât drumul de strajă cât şi gurile de tragere urmează o linie ascendentă.

În aceeaşi zonă, partea superioară a zidurilor păstrează porţiuni importante de tencuială. Din construcţie a fost prevăzută amenajarea unui drum de strajă sprijinit pe un parapet de zidărie cu grosimi variabile şi pe o podină din lemn în consolă. De la acest nivel erau accesate numeroase guri de tragere care se deschid spre exterior, asigurând supravegherea completă a împrejurimilor.

Acelaşi element de fortificare asigura accesul în turnuri la nivelul al doilea sau al treilea al acestora, precum şi legătura dintre turnuri. Drumul de strajă era accesibil din curte printr-un mic culoar boltit semicilindric, aflat între turnul de poartă lecție de viziune umană zidul de incintă, dispus într-un unghi îngust extrem de uşor de protejat.

Nu am sesizat o anumită regulă în dispunerea gurilor de tragere. Ele au forme şi chiar dimensiuni variate, cu greu pot fi găsite două identice. Golurile au fost rezervate în zidărie, partea superioară fiind agata nordică pentru vedere printr-un buiandrug din materiale diverse: lespezi de piatră, grinzi şi scânduri de lemn. În segmentul dintre turnul muniţiei şi turnul voievodal, gurile de tragere au fost construite într-o primă etapă ca nişte ferestre, cu laturile paralele.

Partea dinspre exterior a fost apoi înzidită şi s-a lăsat o deschidere în formă de gaură de cheie întoarsă sau o fantă verticală.

Probabil meşterii nu au reuşit agata nordică pentru vedere creeze o astfel de formă în toată grosimea peretelui şi atunci au recurs la o formulă mai simplă. Gaura de cheie prezintă şi ea multe variante, uneori seamănă mai degrabă cu un triunghi cu vârful în sus. Pe latura de sud, între turnurile şcolii şi muniţiei deschiderile par uniforme din interior, dar îşi modifică forma în grosimea peretelui, astfel încât două devin dreptunghiulare foarte înguste, iar celelalte două rămân cu o deschidere pătrată destul de largă.

Pe latura de nord a incintei, se observă guri de tragere pătrate care se îngustează mult spre exterior; toate au fost consolidate la partea superioară prin lespezi de piatră.

Observaţii arheologice. Infrastructura zidului de incintă a fost investigată în mai multe puncte, pe toate laturile cetăţii, atât din interior cât şi din exterior. Zidăria a fost realizată din bolovani de piatră de diferite dimensiuni, inclusiv bolovani foarte mari, legaţi cu un mortar din var şi nisip cu mult pietriş. În aspectul zidăriei subterane sunt mici diferenţe, dar în general aceasta este foarte regulată, clădită fie direct pe nivelul de călcare din acel moment, fie în şanţuri largi care au permis potrivirea materialului într-un parament uniform.

Săpăturile din [link] Fig.